Ar fi fost de a?teptat ca mult trâm­bi?atele m?suri de restructurare a personalului din aparatul bugetar s? zdruncine concep?ia, înc? profund înr?d?cinat? în rândul unei mari p?r?i a românilor, conform c?reia slujba la stat e de preferat uneia la privat, pentru c? „po?i ie?i la pensie de acolo, c? doar statul nu d? faliment niciodat?“. Din p?cate, falimente am v?zut cu duiumul, ?i o s? tot vedem, îns? doar în sectorul privat, acolo unde au fost aplicate cele mai dure ajust?ri din ultimii 20 de ani, f?r? ca institu?iile care au tot crescut ?i s-au înmul?it pe seama taxelor ?i impozitelor pl?tite de firme ?i popula?ie s? r?spund? solidar. A trecut mai bine de un an de când Guvernul s-a angajat, sub presiunea institu?iilor financiare interna?ionale, s? ia m?suri urgente ?i ferme pentru reducerea imensului aparat birocratic, îns? în loc de asta nu am v?zut decât eforturi sus?inute pentru atragerea de noi împrumuturi, menite s? le asigure bugetarilor plata salariilor, la timp ?i pân? la ultimul leu?. ?i poate c? lucrurile ar mai fi mers a?a, în anormalitatea lor, înc? o bun? bucat? de vreme dac? n-ar fi existat acea interven?ie televizat? a pre?edintelui B?sescu, curios de ce marea disponibilizare de la stat nu se vede în statistici. [read more]